Parteneriat între stat şi biserică sau bine aţi venit în teocraţie!

"Legea prin care statul face primul pas către transferul serviciilor sociale în responsabilitatea Bisericii a fost adoptată marţi de parlament. Proiectul ce prevede posibilitatea ca unităţile de cult să îngrijească persoanele vârstnice fără adăpost şi copiii orfani, a fost adoptată cu largă majoritate: 254 de voturi "pentru" şi 7 "împotrivă". Legea, care mai are nevoie doar de promulgarea şefului statului pentru a fi aplicată face referire la programele pe care bisericile vor putea să le deruleze în teritoriu. Astfel, unităţile de cult vor putea să înfiinţeze azile pentru persoanele vârstnice care nu dispun de venituri şi să ofere asistenţă copiilor din familii monoparentale, sau ai căror părinţi sunt violenţi sau alcoolici. Printre beneficiarii legii se numără de asemenea şi copiii orfani, cei abandonaţi, precum şi copiii seropozitivi.

Totul va fi inclus în cadrul unui program a cărui finanţare va fi asigurată în proporţie de 80% de bugetul public, restul de 20% din cheltuieli urmând a fi suportate de biserică, donaţii, sau sponsorizări."

Legea este în contradicţie cu principiul competiţiei libere în furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, după cel al Statului, al unităţilor de cult, asupra furnizării de servicii de asistenţă socială finanţate în proporţie de 80% din bugetul de stat.

"O biserică se întreţine exclusiv din donaţii, fonduri care constituie ulterior bugete pentru anumite programe sociale”. 

Serios ?

"Prin legea asta statul dă 80% din cheltuielile pe care le face cu protecția socială, bisericilor, adică unor firme private pe care nu poate să le controleze. Iar România cheltuiește anual aproape 35% din bugetul de stat pe asistență socială."

"Prin chestia asta biserica le asigură locuri de muncă numeroșilor absolvenți cu care nu avea ce face (din păcate pentru ei nu există chiar atât de multe biserici, câți popi a produs Teologia în ultimii 20 de ani) și își rotunjește veniturile altfel cam afectate de criză, sub un pretext nobil și potrivit cu domeniul de activitate: caritatea."

În altă ordine de idei

"Biserica Catolica, prin Fundatia Caritas, a alocat mai multi bani programelor sociale (12,97 milioane de euro) decat Biserica Ortodoxa, prin Patriarhia Romana (10,6 milioane de euro).dar dacă o raportăm la procentele de credincioși (86% dintre români se declară ortodocși, și vreo 5-6% catolici) face de râs ortodoxia.. În condițiile în care numai pentru salariile clerului noi toți românii plătim 60 de milioane de euro pe an, actele de caritate de 24 de milioane de euro ale preoților „din donațiile credincioșilor” fac din această filantropie încă o gaură neagră a economiei."

Patriarhul României  are 1750 de euro salariu. Plătit de la buget.

2,5 milioane de euro (cam atât înseamnă cele 10 milioane de lei îngropate ieri de Guvern în zidurile catedralei) ca să nu mai menţionăm terenul.

Suma totală prevăzută în bugetul de stat pentru 2009 pentru construirea şi renovarea de biserici este de aproape 34 milioane euro fiind cea mai mare alocată cu acest scop din istoria bugetelor României. 

Am scris toate sumele în euro pentru coerenţă.

Deci pe lângă faptul că statul le plăteşte toate salariile (indiferent că ajung la popi sau nu) că le dă terenuri, că le repară bisericile şi le dă bani să faca biserici noi, timp în care se închid şcoli şi spitale, acum se doreşte să se dea 35% din bugetul de stat tot la biserică. De ce nu se pot da aceşti bani pentru aceste acţiuni la furnizori de asistenţă socială laici, care să aibe şi o pregătire corespunzătoare acestui domeniu. Cum poate un popă să ofere o îngrijire psihologică mai buna decât cineva care este pregătit în psihologia copilului sau in psihologie socială? Care este avantajul oferit de acest proiect atâta vreme cât tot statul sau cetăţenii vor plăti aceste servicii? Deoarece din ce se poate observa biserica este axată pe adunarea de averi, deci nu văd cum se poate împăca această tendinţă cu caritatea, dar este evident că nu este nevoie să se împace, biserica primind de la stat 80% şi din donaţii restul, nu va scoate un leu din vistierie, dimpotrivă, se prea poate ca acest proiect să le umple mai mult buzunarele. Nu zic că dacă biserica se autofinanţa complet şi mai făcea şi acte de caritate era mai bine d.p.d.v. al asistenţei oferite dar măcar nu era pe bani publici. 

Separarea dintre biserică şi stat este benefică şi pentru biserică şi pentru stat (într-o lume normală) . Altfel, statul poate abuza de biserică sau biserica poate abuza de stat. La noi este mai degrabă a doua variantă, dar totodată pare a fi un parteneriat aproape mafiot în care statul şi biserica abuzează de cetăţeni. Încalcă legile împreună şi fiind în cârdăşie nu se vor pedepsi reciproc. Problema este că statul ar trebui să fie laic, dar direcţionând către biserică fonduri sociale pentru ajutorarea oamenilor, practic încurajează prozelitismul pe care îl va face biserica prin aceste programe sociale, mai ales că majoritatea celor ce vor beneficia de aceste programe vor fi oameni cu probleme, vulnerabili. 

În ideea că biserica ar fi nevolincă, ceea ce nu este, acest proiect ar aservi biserica statului, va putea fi folosită în scopuri politice, statul va dicta ce să facă biserica, dar cum spuneam, este mult mai probabilă varianta opusă, că biserica va controla statul, sau că sunt pe picior de egalitate. Să fim serioşi, ar fi acceptat biserica acest parteneriat dacă nu avea ceva de câştigat sau dacă şi-ar pierde libertatea? 

„Parteneriatul” dintre Stat şi Biserică sau mituirea Bisericii în prag de alegeri

Se vede un trend aici în care biserica se infiltrează tot mai adânc în stat. 

Să sperăm că Băse nu va promulga această lege.
Vă invit să semnaţi petiţia în acest scop : link petiţie pentru retragerea proiectului de lege.